Cele mai cunoscute expresii şi proverbe în latină

Unele expresii din limba latină sunt atât de des folosite încât au fost asimilate vorbirii curente, chiar dacă cei care le utilizează nu cunosc semnificaţia lor.

Printre cele mai cunoscute şi folosite expresii şi ziceri în latină se numără: „Carpe diem!“ – „Trăieşte clipa!“ „De gustibus et coloribus, non disputandum“- „Gusturile şi culorile nu se discută“ „Dura lex, sed lex“- „Legea e dură, dar e lege“ „Errare humanum est sed perseverare diabolicum“- „A greşi e omenesc, dar a persevera este diabolic“ „Ex nihilo nihil“- „Din nimic nu se creează nimic“ „Festina lente!“- „Grăbeşte-te încet!“ „Fiat lux!“- „Să se facă lumină!“ „Gaudeamus igitur“- „Să ne bucurăm, deci“ „Grosso modo“- „În linii mari“ „In vino veritas“- „Adevărul este în vin“ „Memento mori“- „Nu uita că eşti muritor!“ „Modus vivendi“- „Mod de a trăi“ „Nihil sine deo!“ – „Nimic fără Dumnezeu“ „Ora et labora“- „Roagă-te şi lucrează!“ „Per aspera ad astra“- „Cu greutate până la stele“ „Persona (non) grata“- „Persoană (ne)agreată“ „Post mortem“- „După moarte“ „Qui rogat, non errat“- „Cine roagă, nu greşeşte“ „Sine die“- „Fără termen precizat“ „Veni, vidi, vici“- „Am venit, am văzut, am învins“ „Verba volant, scripta manent“- „Vorbele zboară, scrisul rămâne“ „Vox populi, vox dei“- „Vocea poporului, vocea zeilor“

În traducere din latina veche, „tabula rasa“ înseamnă „tablă ştearsă“. Filosofii au dezvoltat însă curente de opinii în jurul acestei expresii.
Adepţii curentului filosofic empirist susţin că la naştere intelectul este o “tabula rasa”, o „foaie albă, fără nici un fel de semne pe ea” şi căruia doar experienţa îi poate furniza idei. Expresia, provenită din traducerea latină a lucrării “De Anima” a lui Aristotel, a fost preluată de filosoful John Locke, în a doua jumătate a secolului XVII, atunci când a dezvoltat o nouă teorie asupra minţii. Potrivit acestuia, „omul nu ar avea idei înnăscute, deci nici pe aceea a de a se supune unei autorităţi absolute”. El spunea că omul se naşte cu o minte „tabula rasa”, adică este o foaie nescrisă pe care se imprimă cunoştinţele căpătate prin educaţie şi prin viaţa dusă în societate. La rândul său, scriitorul şi filosoful Voltaire susţinea, de asemenea, că „sufletul copilului o este o tablă curată”. Astăzi francezii folosesc expresia proprie “Faire table rase”, în înţelesul figurat că se consideră nul ceea ce a fost spus, scris sau făcut anterior. Inclusiv celebrul medic neuropsihiatru Sigmund Freud, fondatorul şcolii psihologice de psihanaliză, foloseşte expresia “tabula rasa” în psihanaliza lui.

“Când starea de somn este învinsă, cenzura îşi reia drepturile şi face tabula rasa din tot ceea ce i-a fost impus în perioada sa de neputinţă. Ceea ce confirmă ipoteza noastră este rapiditatea cu care visul se şterge din memorie precum şi o experienţă pe care am ajuns să o fac frecvent: în timp ce povestim unul dintre visele noastre, sau îl supunem analizei se întâmplă ca un detaliu pe care îl uitasem complet să apară pe neaşteptate. Şi aproape întotdeauna, acest detaliu scos din uitare reprezintă calea cea mai scurtă şi mai sigură pentru a pătrunde sensul latent al visului. Tocmai pentru aceasta el ar fi trebuit în mod sigur să dispară în uitare, ceea ce reprezintă efortul suprem al cenzurii”, susţinea Freud în lucrarea „Interpretarea viselor”. În viaţa cotidiană din zilele noastre, expresia are sensul de stare de ignoranţă crasă, de incultură. “Nu ne-a fost uşor. Trebuia să începem prin a face tabula rasa din tot trecutul acestui teatru”, scrie marea artistă Lucia Sturdza Bulandra în lucrarea sa “Aminiri”.