Originile cuvântului OK

Originea unuia dintre cele mai răspândite cuvinte din lume, OK, suscită şi astăzi controverse în rândul lingviştilor. Unii susţin că termenul a fost folosit pentru prima dată în 1839, în ziarul „Boston Morning Post“, cu semnificaţia „all correct“, iar alţii susţin că termenul provine de la abrevierea cu care era alintat candidatul democrat la preşedenţia SUA, Martin Van Buren – „Old Kinderhook“.

Imagini pentru ok

Una dintre cele mai vehiculate teorii se referă la o serie de şase articole scrie de Allen Walker în „American Journal of Speech” (Jurnalul American al Discursului-nr) în 1963 şi 1964. El a urmărit răspândirea şi evoluţia cuvântului în ziare americane şi în alte documente scrise, iar mai târziu în restul lumii. O modă a abrevierilor în presa americană a luat naştere în Boston, în vara lui 1838. Se foloseau expresii precum OFM, „our firt men – primii noştri bărbaţi”, NG, „not going – nu merge”, GT „Gone to Texas” – „plecat la Texas” şi SP – „small potatoes – cartofi mici”. Multe dintre expresiile abreviate erau greşeli exagerate de scriere, o „armă” folosită de umoriştii zilei. Astfel, predecesorul lui OK a fost OW, „oll wright”. Se speculează că abrevierea ar fi existat în scris sau în limbajul informal cu un deceniu sau mai mult înainte de apariţia în ziare. Prezentarea originală OK ca „totul este corect” a cunoscut variaţii cum ar fi „Oll Korrect” sau chiar „Ole Kurreck”. „Votează pentru OK” Termenul pare să fi atins o proeminenţă naţională în 1840, în timpul alegerilor prezidenţiale, când susţinătorii Partidului Democrat l-au susţinut pe „Old Kinderhook”, un pseudonim pentru candidatul Martin Van Buren, originar din Kinderhook, New York. „Votează pentru OK” era mai atrăgător decât numele său olandez. Acest moment a fost unul esenţial pentru popularizarea termenului în toată America. Unii cred că abrevierea OK nu are ca referinţă ziarele din Boston, ci ar putea avea origini mai timpurii. Una dintre acestea ar putea fi cuvântul de origine amerindiană – cuvântul okeh, folosit ca un răspuns afirmativ la o întrebare.

Termenul pare să fi atins o proeminenţă naţională în 1840, în timpul alegerilor prezidenţiale, când susţinătorii Partidului Democrat l-au susţinut pe „Old Kinderhook”, un pseudonim pentru candidatul Martin Van Buren, originar din Kinderhook, New York. „Votează pentru OK” era mai atrăgător decât numele său olandez. Acest moment a fost unul esenţial pentru popularizarea termenului în toată America. Unii cred că abrevierea OK nu are ca referinţă ziarele din Boston, ci ar putea avea origini mai timpurii. Una dintre acestea ar putea fi cuvântul de origine amer-indiană – cuvântul okeh, folosit ca un răspuns afirmativ la o întrebare. Prima apariţie – 1839 Lingvistul american Allen Walker Read identifică cea mai timpurie utilizare cunoscută a termenului O.K. în ediţia tipărită din 23 martie 1839 a Boston Morning Post. Anunţarea unei călătorii a Societăţii „Anti-Bell-Ringing” a fost mediatizată de ziarele din Boston. Jurnalistul Charles Gordon Greene a scris despre eveniment folosind termenul OK însoţit de explicaţie „o.k.- all correct”. Read a găsit un număr de apariţii ulterioare ale termenului în presa scrisă. În şapte cazuri termenul a fost însoţit de glose în care se explicita „all correct” sau „oll korrect” sau „ole kurreck”, dar cinci au apărut fără nicio explicaţie însoţitoare, ceea ce sugerează că termenul era fie bine cunoscute cititorilor. Mai există şi varianta conform căreia, în scrisorile trimise pe timp de război în Marea Britanie, „OK“ ar fi provenit de la „zero killed“ (zero morţi).